De aici și nevoia de securitate cibernetică, fiecare entitate, fără să conteze mărimea sau domeniul de activitate, cât timp are operațiuni care se desfășoară în spațiul online, trebuie să se adapteze la avansul tehnologic și cu nevoia de securitate cibernetică care vine odată cu acesta.

Grupările de hacktivism înțeleg aceste tendințe și încearcă să obțină numeroase beneficii ilicite de pe urma acestora. Fiecare dintre noi putem fi victima unui atac cibernetic, atâta timp cât nu avem o securitate cibernetică corespunzătoare și un minim de educație în acest domeniu pe măsură. Cu toate acestea, grupările de hacktivism vor încerca mereu să exploateze și latura umană, prin numeroasele campanii de phishing pe care le-am vazut în articolele anterioare.

KillSec, autorul atacului cibernetic

Poliția Română nu a fost excepția de la regulă în atacul cibernetic care a avut loc în Noimebrie. Gruparea de hacktivism KillSec a revendicat atacul cibernetic în Martie, pretizând că a reușit să atace cibernetic cu un Ransomware site-ul politiaromana[.]ro și să cripteze 200,000 de date, urmând ca în schimbul sumei de 1500 euro, să le inapoieze instituției. În cazul în care Poliția Română refuza să plătească acest ransom, toate datele vor fi publice, având la acel moment 30 de zile să plătească această sumă, timp în care datele ar fi fost publice pe dark web, conform KillSec.

KillSec a expus acest aspect pe blog-ul de pe dark web, cu mențiunea Poliția Română a plătit răscumpărarea atacului cibernetic și datele au fost șterse de pe rețelele dark web. Pe canalul de telegram al KillSec a publicat una dintre Declarațiile de avere pe care le-ar fi extras din baza de date a site-ului politiaromana[.]ro.

Plata a fost cerută în cryptomoneda Monero, astfel gruparea nu ar putea să fie depistată prin interceptarea tranzacției. Putem observa din cele expuse, data atacului ar fi fost în 12 Noiembrie, urmând ca plata de către Poliția Română să fie confirmată pe acest canal sa fie 16 Noiembrie.

Pe măsură ce timpul trecea, KillSec ar fi expus tot mai multe documente compromise, iar în momentul în care plata a fost efectuată, singurul document expus este acea declarație de avere expusă mai sus, ca dovadă că atacul a avut loc. Este destul de probabil ca în acest atac să fie implicat un volum de date cu caracter personal ale angajaților din Poliția Română, declarațiile de avere conținând datele personale ale celor care le întocmesc.

Cine este KillSec?

KillSec este o grupare nou apărută, nu există multe date despre aceasta având în vedere ca primele atacuri cibernetice ale acestei grupări sunt din 2023. Din datele deținute până în acest moment, nu s-a putut stabili cu exactitate originea geografică a acestei grupări. În 2023, cand KillSec a luat naștere, a postat un mesaj pe grupul de Telegram prin care dorea să atragă membri cu diferite abilități:

Deși exista o legătură cu o altă grupare GhostSec, o grupare de hacktivism, care pe lângă atacuri tip ransomware, cu un malware dezvoltat în regim propriu GhostLocker. Această grupare oferă și servicii de Ransomware as a Service.

GhostLocker este un ransomware modern, greu de detecat și cu criptare puternică. GhostSec este o grupare hacktivism care a luat parte în conflictul dintre Israel și Palestina, fiind de partea palestineană, a condus numeroase atacuri cibernetice împotriva statului Isralel.

KillSec poate să fie o grupare care a luat naștere din GhostSec, sau au o relație cibernetică și interese comune în ceea ce privește atacurile cibernetice. Ambele grupări fiind atrase de atacuri cibernetice asupra instutițiilor de stat sau entități puternice. Din acest comportament putem deduce și dorința de afirmare în spațiul cibernetic, în special pe forumurile dark web sau forumuri frecventate de hackeri.

Atacul cibernetic asupra Poliției Române a fost parte dintr-o serie de atacuri cibernetice asupra unor entități guvernamentale și financiare din alte părți ale lumii. Printre care Poliția din India care încă este în procesul de a lua decizia dacă va plăti sau nu va plati răscumpărarea.

După fiecare atac cibernetic, KillSec, pe langă blogul de pe dark web, postează pe grupul de Telegram, în unele cazuri membri grupului pot alege suma de răscumpărare a atacurilor cibernetice. Acest comportament combinat cu seria de atacuri cibernetice, scoate în evidență dorința KillSec de a-și demostra capabilitățile.

În numeroase rânduri, între grupările de hacktivism apar conflicte, atacându-se reciproc una pe cealaltă. Prin aceste atacuri cibernetice asupra unor entități statale sau instituții cu importanță in anumite părți ale lumii, KillSec transmite un mesaj în lumea cibernetică prin care își afirmă puterea.

Încă de la destabilizarea grupării de ransomware Lockbit de către FBI, multe grupări de ransomware și hacktivism doresc să se afirme, astfel încât victimele atacate cibernetic de aceste grupări, să creeze un sentiment de nesiguranță puternic. Hackerii doresc ca atacurile lor să fie văzute și recunoscute, nu se feresc să și le asume, dat fiind faptul că în spațiul cibernetic este un concurs psihologic între grupările de hacktivism.

Din acest motiv, în acest an numărul de atacuri cibernetice, în special de la grupari de hacktivism noi apărute, nu ar trebui să ne surpindă. În schimb, fiecare entitate sau individ trebuie să ia măsuri să le contracareze, prevenirea atacurilor cibernetice este mult mai eficientă și mai puțin constisitoare, față de combaterea atacurilor cibernetice.

Companiile care oferă servicii de securitate cibernetică au devenit din ce în ce mai valoroase pentru toți actorii care desfășoară activități în mediul online. În viitorul ce urmează, ne putem aștepta ca România să fie în continuare luată în vizor de grupări de hacktivism, dat fiind faptul că avem deja atacuri cibernetice revendicate de Cyclops și NoName057, în articolul anterior. Alte grupări vor urmări să atace diferite instituții importante din România, cu scopul de-a se afirma odată cu grupările care au revendicat deja aceste atacuri cibernetice.

The post Grupare de hacktivism atacă Poliția Română first appeared on Hackout | Portalul Atacurilor Cibernetice din România.

În Ucraina numărul de atacuri cibernetice a crescut simțitor de la începerea războiului. O multitudine dintre acestea fiind atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service). Aceste atacuri sunt specifice grupărilor de hacktivism, iar efectul lor constă în blocarea traficului legitim a unui server prin suprasolicitarea serverului cu un trafic imens de cereri, provocând astfel o blocare temporară a serverului, astfel cererile legitime nu vor fi executate.

România, fiind membra NATO cu baze NATO pe teritoriul românesc, a fost și ea ținta unor atacuri DDoS. Mai multe instituții bancare printre care Banca Transilvania și BCR au fost țintele unor atacuri de acest tip iar activitatea online a platformelor bancare a fost întreruptă. Aceste atacuri au fost revendicate de o grupare de hacktivism rusească, cunoscută sub numele de NoName057.

NoName057 este o grupare de hacktivism resposabilă pentru numărate atacuri DDoS din UE, având un canal de Telegram de unde coordonează și revendică aceste atacuri. Numărul de membri este de peste 6.000 pe canalul de Telegram în limba engleză, fiind o grupare activă cu număr de membri în creștere.

În România țintele acestei grupări au fost:

• Banca Comercială Română
• Banca Transilvania
• Alpha Bank Romania S.A
• CREDITCOOP Cooperative Bank
• Guvernul României
• Serviciul de telecomunicatii speciale
• MIA of Romania
• Banca națională a României
• Telekom Romania
• MOL România
• Cert-RO

Se pare că motivul acestor atacuri ar fi Baza NATO din România ”Mihail Kogălniceanu”, iar scopul acestor atacuri a fost să afecteze economia românească, drept pedeapsă pentru trupele NATO staționate pe teritoriul românesc.

România nu a fost singura victima a acestor atacuri tip DDoS, Franța, Belgia și Cehia au fost și ele atacate de NoName057 din aceleași principii idelogice rusești. Se pare că războiul din Ucraina este totodată un război cibernetic fără granițe, pe care grupările de hackeri rusești vor să și-l asume.

NoName057 va continua aceste atacuri cibernetice, atât asupra României, dar mai ales asupra UE. Fiind o campanie cibernetică în desfășurare prin care se urmărește o lovitură economică în țările din UE, respectiv slăbirea pe cât posibil efortul Occidentului de-a oferi ajutor în războiul din Ucraina. Ne putem aștepta ca în următoarea perioadă ca aceste atacuri cibernetice să se sporească din parte unui număr mai mare de grupări de filieră rusească.

Campania pornită de NoName057, poartă numele de DDoSia, iar numărul de adepți este în creștere. Se crede ca această campanie a început in 2023, tinta principală fiind, evident, Ucraina, UE fiind o țintă secundară, dar importantă în campania lansată de NoName057. În principal, după cum am putut observa în prima parte a acestui articol, Campania DDoSia vizează instituții guvernamentale sau instutuții cu greutate în țările țintă.

Pe lângă grupul ilustrat anterior, NoName057 folosește mai multe platforme, în special în spațiul rusesc, prin care își coordonează atacurile DDoS. ,,Armata” de rețele de tip botnet fiind una de luat în considerare, având în vedere mărimea Federației Ruse și numărul posibil de adepți pe care îi vedem doar pe canalul de Telegram în limba engleză. Este posibil ca NoName057 să aibă adepți chiar din întreaga lume.

În același timp, ne putem aștepta la un răspuns din partea grupărilor occidentale, spațiul cibernetic fiind populat și de numărate grupări pro occident. Rusia fiind la rândul ei atacată cibernetic în numărate rânduri. CyberWarfare este o armă preferată de guvernele din întreaga lume, fiind modul perfect prin care se poate crea un mediu de instabilitate, iar atribuirea exactă unui atac cibernetic, fără o recunoaștere din partea autorului atacului, este dificilă.

Atacul de la Camera Deputaților

În ultima perioadă se pare că România a ajuns în atenția grupărilor de hackeri, putem aminti aici atacul de la Camera deputaților prin care s-au exfiltrat 250 MB de date personale ale deputaților și documente legale. Atacul a fost revendicat de gruparea Cyclops, care este cunoscută pentru atacuri tip Ransomware și InfoStealer malware. În prezent gruparea este acuzată de mai multe atacuri cibernetice.

Cyclops ofera servicii de Malware as a Service, fiind o grupare care se bazează pe complexitatea sistemului malițios dezvoltat în regim propriu, în vederea atingerii obiectivului malițios. Gruparea este cunoscută sub o multitudine de denumiri: APT28, Fancy Bear, Sednit, Sofacy, Voodoo Bear, the Sandworm, Knight. Specialiștii în securitate cibernetică cred ca aceasta grupare este in directă legatură cu guvernul rus.

Printre malware dezvoltate de această grupare putem aminti:

• Cyclops Ransomware
• Cyclops Blink
• Knight Ransomware
• Dot Net stealer (InfoStealer)

Cyclops, sau oricare denumire o preferăm, este o grupare eficientă, care se bazează pe abilitățile personale în coordonarea unui atac cibernetic cu un program malițios dezvoltat pe baza unor vulnerabilități pentru fiecare sistem de operare în parte. Eficiența ascestei grupări poate fi un rezultat a unei finanțări generoase din partea Guvernului Rus.

La puțin timp după atac, Knight a revendicat atacul pe site-ul Ransomfeed, adăugând și poze prin care să își ateste rolul de atacator. Grupările de hackeri care vor să le fie atribuite diferite atacuri cibernetice, în special când vorbim de instituții puternice, doresc să își scoată în evidență puterea în mediul cibernetic și importanța care ar trebui să le fie atribuită.

Concluzii

România este o țară cu o poziție geografică de mijloc, fiind între marile puteri. Rusia este un stat care își manifesta puterea în toate planurile disponibile, iar România este membră UE și NATO, aceste atacuri demostrând relațile tensionate din ultima vreme.

Securitatea cibernetică devine din ce în ce mai dificil de asigurat și complexitatea unui atac cibernetic este dat de vulnerabilitățile din sistemul victimei. Securitatea cibernetică românească se află în fața unei provocări la care va trebui să îi facă față prin metodele cele mai eficiente, deși de multe ori un atac cibernetic este foarte greu de prevenit, având în vedere componenta umană.

Educația în acest sens este o metodă prin care securitatea cibernetică poate fi întărită, precum și atragerea de specialiști care să facă față nevoilor de securitate cibernetică din spectrul cu care ne confruntăm.

The post Grupări de hackeri ruși atacă România first appeared on Hackout | Portalul Atacurilor Cibernetice din România.

Libra Bank, noua imagine unei campanii de phishing

Campanile de phishing au fost și vor fi mereu un risc la adresa tuturor, dat fiind faptul că fiecare dintr noi utilizăm servicii online pentru a ne face viata mai ușoara. Actorii malițioși folosesc imaginea mai multor instituții sau entități pentru a folosi vulnerabilitatea umana în atragerea de beneficii financiare ilicite.

În ultima perioadă băncile au fost imaginea unor campanii de phishing, printre care și cea mai nouă imagine în aceste campanii este Banca Libra. Precum în cazurile anterioare și cu indicatorii cu care v-am obișnuit să detectăm aceste tentative de phishing, atacatorii se folosesc de un mesaj cu titlu de urgență prin care vor să atragă victimele în a-și trimite datele bancare care să fie stocate în servere malițioase și folosite de atacator.

Principalele adrese de email malitioase raportate sunt:

• dm-noreply@promote.weebly.com
• sgyflw504@tmail2.org
• ralf.mihail@dry3ducks.com

Acestă campanie de phishing se bazează că victimele se vor speria de aceasta ”notificare de securitate”, fiind ceva mai puțin comun, dacă este să comparăm aceste mesaje cu celelalte campanii de phishing prezentate anterior. De asemena nota de subsol în care sunt specificate drepturile de autor, vrea să ofere o nunanță de incredere acestui mesaj odată cu colorile și modul de aranjare pentru a-l face să semene cât mai mult cu mesajul original, respectiv a atrage cât mai multe victime în accesarea linkului și trimiterea datelor spre atacator.

Bancile CEC Bank si OTP Bank sunt imaginea unui atac de phishing în România

Campanile de phishing care iau imagina diferitor banci sunt destul de frecvent înâlnite, nu doar în România, ci și în intreaga lume. În acest articol ne refierim la campanile de phishing în care atacatorii folosesc mailuri malițioase care arată din ce în ce mai aproape de adevăr. Este vorba de mailuri de phishing cu imaginile bancilor OTP și CEC bank.

Cele mai des folosite adrese de email de pe care se trimit astfel de mailuri de phishing sunt:

• mattilat@yahoo.com
• no_reply@adamedclinic.ro
• www-data@otpinfo.tomstattoo.ro

Mesajul malițios gandit de atacatori prin tehnici de inginerie socială, atenționează victimele asupra unor operațiuni în ceea ce privește datele personale sau măsur de protecție suplimentare ale acestore. Atacatorul instruiește victimele spre un buton special creat, care redirecționează victimele spre un site malițios unde se realizează schimbul de date cu atacatorul. Cele mai frecvente site-uti malițioase folosite sunt:

• www.283.it/jdidj
• https://app.follieeventi.it/i/c/
• https://ateliergen.sakura.ne.jp/as

Campanile de phishing din ultima perioadă folosesc mesaje din ce în ce mai aproape de adevăr, cum sunt cele prezentate mai sus, totuși sunt diferiți indici prin care putem să detectăm un mail de phishing:

• adresele de mail deobicei sunt primul indice care indică caracterul malițios al mesajului
• Mesajele scurte cu titlu de urgență sau un motiv care nu poate aștepta cu scopul de-a atrage victimele în apasare butonului care face trimitere la link-ul malițios.
• Lipsa unei semnături oficiale – deobicei orice companie are o semnătură pe care aceasta o folosește în mailurile oficiale către clienți. Chiar daca în mailul CEC bank avem acea frază de copyright, semnătura oficială nu este prezentă.

SMS malițioase vizează clienții ING și BCR

Într-o nouă campanie de phishing, de data asta prin sms, vizează clienții ING și BCR cu mesaje phishing prin care se urmărește obținerea datelor bancare ale victimelor.

Campanie funcționează prin trimiterea unor mesaje sms cu linkuri malițioase victimelor, principalele numere de telefon malițioase de pe care au fost raportate astfel de înșelătorii sunt:

• 0748706477
• 0754870249
• 0792065761

Victimele primesc mesaje cu titlul de urgență care fie vizează actualizarea de date, fie tranzacții frauduroase false. Prin inginerie socială atacatorii urmăresc să atragă victimele în link-ul oferit în mesaj. Site-ul malițios, în prezent blocat, are rolul de-a realiza schimbul de date bancare.

În unele cazuri datele bancare pot fi folosite și în alte scopuri, decât cele de-a extrage sume de bani. Pe dark web există platforme unde se pot vinde date bancare, astfel atacatorii pot alege să devină vânzători și să evite folosirea datelor bancare sustrase.

Campaniile de phishing, mai ales în cazuri sms-urilor, pare să fie aleasă din ce în ce mai des de atacatori, detectarea unui număr aferent unei cartele este aproape imposibilă. Ceea ce este de notat este site-ul și mesajul malițios care sunt ingrijorător de aproape de adevăr.

Echipa Hackout face următoarele recomandări în cazuri acestor atacuri:

• Înainte să vă grăbiți în accesare link-ului, verificați contul bancar pentru a vedea daca suma precizată în mesaj este într-adevăr o tranzacție frauduroasă.
• Contactați banca pentru a valida mesajul, în general bancile nu trimit mesaje sms cu link-uri.
• Numerele de telefon de pe care este posibil să fiți contactați de banca sunt numere scurte (de exemplu 1887), prin urmare numerele convenționale cu acest tip de mesaje ar trebui să vă ridice un semn de întrebare.

Concluzii

Campanile de phishing cresc progresiv în perioada următoare, dat fiind faptul că perioada concedilor a trecut și urmează perioada sărbătorilor de iarna, atacatorii vor începe să lanseze din ce în ce mai multe atacuri în perioada următoare.

În sezonul de sărbători atacatorii vor veni cu metode din ce în ce mai diverse și mai ingenioase pentru a atrage victimele în capcanele lor financiare și a-și maximiza câștigurile. Totodată cu ajutorul echipei Hackout și a fiecărei raportare care o primim prin intermediul acestei platforme, vom reuși să ne menținem la curent cu următoarele trenduri în materie de securitate cibernetică și protecția datelor.

Echipa Hackout încurajază cetățenii României să raporteze aceste tipuri de atacuri, în felul acesta vom reuși să distribuim informări prin care să prevenim numărul de victime în cazuri acestor campanii și să educăm în domeniu securității cibernetice un număr cât mai mare de persoane.

Prevenirea este cea mai buna metode pentru a combate campanile de phishing, o educație elementară în ceea ce privește securitatea cibernetica a ficăruia dintre noi ar duce la un mediu online mai sigur, dar tot odată la o creștere proporțională a eficienței cu care autorii malițioși vor încerca să lanseze alte campanii. În cursa pentru siguranță cibernetică prevenirea și atacurile cibernetice sunt ca un joc de șah, în care cel mai bine pregatit jucător câștigă.

The post Campanii de phishing care folosesc malitios imaginea unor bănci din România first appeared on Hackout | Portalul Atacurilor Cibernetice din România.

Rețele de socializare sunt platforme folosite de toată lumea, devenind o parte din identitatea persoanei fizice sau chiar juridice, în spațiul virtual. Rapididatea cu care se distribuie informația pe rețelele de socializare aproprie userii din toată lumea asupra diferitor subiecte în trend. Multe afaceri folosesc rețelele de socializare în scopuri de marketing și promovări de afaceri prin conturi bussiness.

Tehnologia este o piață liberă, spațiul cibernetic neavând frontiere, deseori specialiști îl numesc ”Wild Space”(spațiu sălbatic), dat fiind faptul că odată cu toate beneficile de care ne bucurăm folosind internetul, actorii malițioși văd acest spațiu liber ca pe o oportunitate pentru câștiguri ilicite.

La inceputul anului 2023, Meta (compania care este liderul de piața rețelelor de socializare fiind compania care a conceput Facebook pe care cu totii il folosim azi, impreuna cu Instagram) a descoperit o campanie de phishing în care autorii folosesc un malware prin care doresc să fure datele utilizatorilor.

Conform BitDefender, NodeStealer este un malware care fură informațiile din cookies, informații ce pot permite autentificarea pe paltformele sociale. Acestă campanie de phishing are ca țintă infectarea conturilor de Facebook Bussiness (Paginile companiilor) ca apoi să pivoteze atacul către persoanele ce urmăresc paginile respective.

Meta a luptat cu această amenințare la adresa utilizatorilor săi, însă autorii acestei campanii au făcut mai multe update-uri la acest malware, devenind din ce în ce mai agresivi. În prima etapă acest malware era capabil doar să fure datele cookie și cu acestea hackerii intrau în contul victimei și preluau controlul acestuia prin schimbarea datelor de autentificare.

În prezent această campanie s-a extins, NodeStealer fiind acum capabil, pe lângă furtul de credențiale de logare, să treacă și peste MFA (autentificare în mai mulți pași) și astfel să distribuie mesaje și postări malițioase exitânzând campania la cât mai mulți utilizatori cu putință.

Cum funcționează această campanie?

Autorii malițioși creează mai multe profiluri false de Facebook prin care trimit mesaje către utlizatori în care includ linkuri către o arhiva zip. În interiorul acesteia există un fișier .exe, odată executat acest fișier de către utilizator, NodeStealer pătrunde în system și primul pas este să verifice dacă contul de Facebook este de tip bussiness sau nu, după care fură datele cookie folosite pentru logare și astfel atacatorul preia controlul contului de Facebook, chiar dacă nu este bussiness. De aici și două ramificații ale campaniei:

1. 1. În cazul în care contul Facebook este bussiness: NodeStealer va comrpomite contul în intregime și va distribui postări malițioase. Aceste postări au adesea conținut pornografic menit să atragă bărbații folosind titluri de tipul ”Grăbește-te și descarcă acest album!”. Autorii vor schimba postările odată la maxim 24 de ore pentru a evita să fie detectați de sistem. Odată ce utilizatorul descarcă și execută acest album(fișier executabil), contul de Facebook va fi compromis.

1. 1. În cazul în care contul de Facebook este personal: Nodestealer va prelua controlul contului și va da mesaje tuturor celor din lista de prieteni. Mesajul conține tot un virus – NodeStealer. Astfel atacatorii propagă virusul mai departe pentru a detecta conturi bussiness.

Mai sus este reprezentat unul dintre mesajele malițioase trimise de pe un cont Facebook compromis. După acceptul victimei de a oferi ajutor, urmează mesajul cu link-ul către fișierul malițios care va urma să compromită contul de Facebook al victimei.

Pericolele acestui malware

Ceea ce face acest malware să fie periculos este greutatea cu care acesta poate fi dedectat de către programele de tip antivirus, fiind conceput să se ascundă cu succes de sistemele de apărare informatice. Capacitatea lui de a extrage informații care să fie stocate pe un server ales de atacator este de temut, efectele extragerii acestei informație poate să ducă la o multitudine de atacuri, printre care Credential stuffing.

Finalitatea acestui atac este bineînteles atragerea de interese financiar, în special în cazul conturilor de Facebook Bussiness în care hackerii pot găsi datele bancare.

Cum ne protejăm împotriva acestei amenințări?

În primul rând, nu folosiți aceleași parole pe mai multe platforme. Vă recomandăm să folosiți câte o parola unică pentru fiecare platformă folosită. Pentru a avea parola puternică este recomandat ca aceasta să conțină:

• • cel puțin 16 caractere

• • cel puțin o literă mare

• • cel puțin un număr

• cel puțin un caracter special(” !”#$%&'()*+,-./:;<=>?@[]^_`{|}~”)

O igienă cibernetică corespunzătoare vă crește securitatea în mediul online, fiind mai puțin vulnerabili în fața amenințărilor care apar. Cu o igienă cibernetică corespunzătoare și o educație minimă în acest domeniu suntem mai protejați în mediul online

Echipa Hackout vă încurajează să raportați aceste incidente pe platforma noastră la secțiunea Raportează.

The post NodeStealer: Cum funcționează un malware propagat prin rețelele sociale first appeared on Hackout | Portalul Atacurilor Cibernetice din România.

În sms-urile raportate cele mai des folosite link-uri malițioase sunt următoarele:

• netfiix-support-ro.com/
• account-restricted.info
• actualizeaza-ti-abonamentul.com

Cât despre cele mai des întâlnite numere de telefon de pe care au fost trimise mesajele malițioase, acestea sunt următoarele:

• +4917612818866
• 0755747925
• +33618855299

Se pare că un număr este cu prefix românesc, în timp ce +4917612818866 este cu prefix german și +33618855299 poartă un prefix francez. Acest aspect poate indica o campanie care nu vizează doar teritoriul României, ci poate fi vorba de o campanie la nivel European.

Mesajele malițioase sunt în același tipar precum cele radate în articolele anterioare. Scurte și la obiect, purtând masca unei companii cu servicii folosite de cât mai mulți utilizatori, astfel succesul campaniei să fie crescut.

În acest an am văzut numeroase campanii de phishing, adresate României, prin sms. Este posibil ca atacatorii să evite e-mailurile malițioase, fiind deja un fapt cunoscut. De aceea sms-ul a devenit o cale alternativă prin care atacatorii să lanseze campanii, o cartelă cumpărată de la diferite magazine fiind mai greu de identificat.

De-a lungul aniilor numeroși infractorii aleg să folosească cartele de telefon pe care să le folosească pentru scurt timp, după care să treacă la alta cartelă. Se pare că autorii de atacuri cibernetice au deprins această practică și par să o folosească din ce în ce mai des, probabil că aceste tipuri de atacuri vor crește în timp.

The post O nouă campanie de phishing cu imaginea Netflix first appeared on Hackout | Portalul Atacurilor Cibernetice din România.

DIICOT a oferit un comunicat de presă în data de 29.06.2023 prin care informează cetățenii cu privire la capturarea și aducerea în fața justiției a opt membrii care formau Operation Romania. Această presupusă grupare de hacktivism amenința oficiali români cu privire la demascarea unor fapte de corupție care îi privește.

Hacktivismul este o forma ideologica de hacker, autorii acestori tipuri de atacuri cibernetice fie urmaresc un scop ideologic asumat în cadrul grupului, fie doresc să atragă atenția altori grupări de criminalitate informatică în mediul online. În cazul de față se pare că Operation Romania face parte din categoria de hackeri ideologici care vedeau guvernul român ca pe principalul inamic, respectiv sistemul românesc care este in antagonism cu viziunile grupării asupra societății. Acuzând astfel sistemul de invățămând și politicul românesc cu diferite teorii ideologice concepute în gruparea lor.

La fiecare atac cibernetic hacktiviștii întrerupeau activitatea normală a platformelor țintă și afișau mesaje anti sistem, în care criticau sistemul românesc asumat și amenințând că sunt activi și gata să lupte pentru ideologia lor. Ceea ce putem presupune este faptul că, pe lângă ideologia asumată colectiv, gruparea își dorea să atragă și atenția din mediul online. Unul dintre suspecții din acest dosar penal care visează gruparea este cunoscut în mediul online subpseudonismul ”Mewoless”, care la rândul lui este un actor malițios, responsabil pentru mai multe atacuri asupra unori sisteme informatice românești printre care amintim Consiliul județean Cluj în mai 2021 și site-ul oficial al poliției locale Ploiești în decembrie 2020.

În atacul cibernetic asupra Consiliul județean Cluj, autorul a folosit un ransomware bloca activitatea site-ului, deblocarea constând în suma de 100$ transferată într-un cont oferit în mesajul atacatorului.

În atacul asupra site-ul oficial al poliției locale Ploiești avem mesaje anti sistem și instigarea altor hacktiviști în a se alătura cauzei. Este posibil ca acest atac să fie unul din primele atacuri care au format Operation Romania, urmând ca presupusul lor lider sa fie chiar „Mewoless”.

Conform informațiilor publice oferite de presa română atacatorii sunt ,,puști cu câteva clase care au învățat de pe youtube cum să atace cibernetic diferite site-uri”. În spatele pseudonimului Mewoless s-ar afla un tânăr pe nume Lucian L., conform Antena3, el fiind principalul resposabil pentru atacurile din Cluj și Ploiești.

Într-un video, postat pe youtube de un user pe nume ”#FREE MEOWLESS”, comunitatea de hackeri din România își exprima regretul pentru arestarea lui Meowless. Videoclipul vrea să arate faptul că Meowless ar fi fost un presupus membru respectat al comunității de hackeri din România.

Hacktivismul este o categorie periculoasă de grupare de criminalitate informatică, fiind imprevizibili și ghidați de diferite ideologii asumate, pot produce pierderi uriașe cu un atac bine gandit. Nefiind tentați de beneficiile ilicite ale atacurilor cibernetice, oricine care este contra ideologiei grupării poate deveni un inamic, respectiv o țintă a grupării. Rămâne de văzut daca DIICOT și oficiali României vor simți o ripostă din partea susținătorilor Operation Romania.

The post DIICOT a arestat membrii unei grupări de hacktivism din România first appeared on Hackout | Portalul Atacurilor Cibernetice din România.

Este bine cunoscut faptul că exista multe persoane care recunosc aceste investiții ca pe o oportunitate fructuoasă din care să-și asigure un trai sau un venit suplimentar. Din nefericire actorii malițioși au înțeles beneficiile acestor monede virtuale și au căutat moduri prin care pot produce venituri ilicite de pe urma investitorilor.

Metodele folosite de atacatori sunt de regulă(dar nu numai) atacurile de tip phishing, mail-uri sau site-uri care par că provin de la o sursă legitimă. Prin această tehnică atacatorul încearcă să câștige încrederea victimei, cu cerința efectuării diferite operațiuni online, la finalul cărora atacatorul sustrage datele de interes(datele cardului, conturi bancare, sau conturi de investiții) în vederea efectuării de operațiuni ilicite sau valorificării informaților sustrase pe alte platforme de pe darkweb, specifice vânzătorilor și cumpărătorilor de informații sau produse ilicite.

De regulă mail-urile tip phishing conțin un link care odată accesat redirecționează victima pe un site aparent legitim, în realitate este o capcană prin care se realizează schimbul ilicit de date. Victima introduce informații pentru a avea un câștig fals sau diferite pretexte pe care atacatorul le se folosește pentru  dobândirea încrederii victimei și a-și asigura succesul campaniei.

În ultima vreme s-a sesizat o sporire a acestor atacuri în zona criptomonedelor, conform Kaspersky cu 40% a atacurilor detectate în 2022 față de 2021, iar creșterea continuă cu atacuri la nivel mondial. Motivele acestor creșteri de atacuri phishing le putem enumera începând cu instabilitatea financiară în care ne aflăm, investitorii fiind tentați să cumpere monede virtuale la prețuri mai mici ca apoi să își retragă investițiile în momentul în care piața se va stabiliza. Hackerii și-au îndreptat atenția în această zona probabil datorită faptului că pe timp de criză investițiile cresc în diferite domenii, iar unde există prosperitate sau posibilitatea fructificării unor câștiguri legale, acolo își vor îndrepta atenția și cei cu intenții malițioase.

Echipa Microsoft Threat intelligence a ridicat un semnal de alarmă asupra posibilității ca atacatorii să poată să achiziționeze kit-uri de phishing care să poată fi folosite în lansarea acestor campanii care pot să vizeze investitorii cripto prin metode din ce în ce mai sofisticate. Microsoft anunță că cele mai sofisticate atacuri în această arie se bazează pe metoda AiTM (adversary in the middle), atacatorii se așează printr-un proxy între user și server, urmărind traficul de internet, ca mai apoi să exfiltreze informațiile userului, fie prin sutragerea datelor cookie sau datelor bancare/cripto pe care le folosește mai târziu pentru a efectua operațiuni în detrimentul victimei. Această metodă sofisticată reușește să evite detectarea CAPTCHA și să treacă peste MFA. Industrializarea ilicită a tehnicilor prin care atacatorii exploatează vulnerabilități ale firii umane sau ale tehnologiilor duce la creșterea atacurilor cibernetice la nivel mondial și la creșterea complexității acestora, respectiv la nevoia de profesioniști în securitate cibernetică crește direct proporțional cu aceste tendințe.

Phishing-as-a-Service este unul dintre numeroasele servicii oferite de hackerii experimentați, în schimbul prețului cerut pentru un kit de phishing. Aceste kit-uri variază în preț și categorie în funcție de campania de phishing pe care cumpărătorul dorește să o lanseze, aici se ține cont de zona geografică și de userii țintă. BulletProofLink(sau BulletProftLink) este un mare furnizor al acestor servicii, fiind responsabil pentru numeroase campanii de phishing , dat fiind faptul că multe kit-uri de phishing ar putea fi cumpărate de pe această platformă ilicită. Platforma oferă mai multe tipuri de kit-uri, de la site-uri infectate cu malware sau site-uri clonă prin care se pot sustrage informațiile de interes pentru cumpărător. Costurile pentru serviciile platformei sunt mici, începând de la 80$.

Platforma malițioasă oferă phishing kit cu imaginea mai multor companii de renume, printre care Microsoft, Google, Adobe. Fiecare produs are o descriere legată de funcționalitate și mod de folosire, garantând succesul campaniei și 0 bug-uri în folosirea kit-ului.

Imaginea BlockChain este folosit în unul dintre serviciile oferite de BulletProofLink, cu un phishing kit care garantează sustragerea datelor necesare de la victimă în vederea accesării portofelului virtual al acesteia și sustragerea monedelor virtuale.

Cum funcționează Phishing-as-a-Service?

Conform Microsoft Threat intelligence atacatorul trimite un mail victimei cu un link către primul site a cărui DNS a fost compromis tehnica infinit subdomains care, odată ce victima a accesat linkul, poate fi un articol care să conțină instrucțiuni sau modul în care campania falsa funcționează. Victima este redirecționată către site-ul capcană unde își va introduce datele de interes, în cazul  BlockChain ID portofel și parolă. Datele sustrase se vor introduce în baza de date ale atacatorului, iar în același timp în baza de date BulletProofLink.

La nivelul României este în desfășurare o campanie de phishing care vizează investitorii crypto prin mailuri care pretind că provin de la Ripple, o platforma dedicată atât investitorilor crypto, cât și companiilor, dezvoltata de Ripple Lab, aplicația are rolul de-a facilita tranzacțiile. Victimelor li se oferea recompense în moneda XRP sau diferite oferte tentante, metode prin care atacatorul urmărește să atragă victima în jocul malițios. Atacatorul dorește să câștige încrederea victimei prin imitarea unor surse legitime și a unor operațiuni care pot părea reale. Conform BitDefender atacurile sunt îndreptate în SUA, dar și în Europa, un număr limitat dintre acestea și în  România, riscul ca aceste atacuri să crească există în continuare, având în vedere că această campanie se presupune că a început din 30 martie. Cele mai afectate țări sunt  SUA, Marea Britanie și Australia.

Conform BitDefender o parte din mail-urile de pe care au fost depistate aceste atacuri sunt:

Victimele primesc un mail fals de la Ripple în care se află un link, dupa care victima este redirecționată spre un articol cu instrucțiuni prin care userul își poate obține recompensa,  apoi este redirecționat spre RippleNet, un site clonă unde primesc instrucțiuni suplimentare. În final atacatorul obține toate datele necesare ale portofelului electronic și poate accesa și goli portofelul în conturile proprii.

Acest timp de atac este asemănător cu serviciile oferite de BulletProofLink, este posibili ca atacatorul care a pornit campania Ripple să aibă legături cu BulletProofLink. Totodată această metodă de phishing, în cazul cripto, este la modă printre hackeri, modul de operare fiind asemănător, ne poate duce cu gândul la o conexiune, însă este posibil ca cele două entități malițioase să nu aibă vreo legătură.

Atacatorii se pot folosi un atac din trecut în urma căruia baza de date a ajuns online, ca urmare a unui dumb sau o informație cumpărata de pe platforme Darkweb.  Un mare număr de atacuri cibernetice s-au soldat cu un dumb, atacatorul ia mail-urile din acel dumb și verifică, prin încercarea de-a crea un cont pe o platforma de tranzacționare crypto, daca acel mail este deja deținătorului unui cont.  Însă adresa de e-mail nu este îndeajuns pentru a accesa un cont, parola și MFA sau 2FA este necesară. Mai sus am văzut cum prin phishing pot accesa contul de investiții crypto, însă în unele momente, în unele dumb-uri în care este adresa e-mail și parola, atacatorul poate încerca parola găsită în acel dumb, majoritatea persoanelor folosind același parole în toate platformele în care navighează.

Atacatorul are e-mailul dintr-un dumb, o baza de date compromisă sau de pe platforme DarkWeb, iar parola fie prin același mod, fie printr-un atac phishing pe mail-ul proaspăt obținut. În continuare atacatorul trebuie să treacă peste MFA sau 2FA. Aici intervine vulnerabilitatea firii umane, majoritate user-ilor de pe platformele de investiții crypto folosesc ca metodă de 2FA sau MFA, SMS-ul primit pe telefon. Numărul de telefon poate fi obținut dintr-un dumb sau prin folosirea tehnicilor de inginerie socială. Atacatorul poate apela la multe metode prin care să preia controlul mesageriei. Unul din ele este să sune personal la compania de telefon și să ceară schimbarea cartelei, din diferite motive, de exemplu pierderea sau furtul telefonului. Alte metode se pot materializa în atacuri phishing împotriva companiei sau a victimei, prin care să își asigure accesul la telefonul victimei.

Având adresa e-mail, parola și metoda alternativă de autentificare, atacatorul poate prelua controlul contului și poate efectua retrageri sau transferuri în conturi proprii, astfel victima pierde monedele virtuale în acest fel. Deși procesul prin care atacatorul trece pentru a efectua acest gen de atac este unul lung și complex, veniturile ilicite care rezultă din acest atac, este motivația de care acesta are nevoie.

În Octombrie a anului 2021 un număr de aproximativ 6000 de useri Coinbase au fost victime ale unui atac de acest gen, actorul malițios reușind compromiterea acestor useri prin metoda prezentată anterior.

Recomandări

1. Verificați sursa de la care e-mailul a fost trimis, în general adresele malițioase arată atipic față de adresele oficiale sau a userilor de rând, cum este în exemplul BitDefender de mai sus. Observam ca în acele adrese de e-mail malițioase se află și numele companiei/sursei legitime care este folosită ca imagine în atac. Totodată ceea ce poate ridica suspiciuni este sintagma ”mail” și un număr aleatoriu înainte de numele companiei.
2. Modul în care e-mailurile phishing sunt scrise. Acestea pot conține erori gramaticale sau să aibă un conținut și formă atipică față de destinatarul legitim sau alte e-mailuri oficiale trimise de surse legitime.
3. Nu introduceți datele în site-uri pe care nu le cunoașteți sau au domeniul dublat (de exemplu www.exemplu.asdasd.com/altexemplu.ro) de regulă atacatorii folosesc acest gen de domenii în campaniile phishing
4. Folosiți o singură adresă de e-mail pentru fiecare din conturile bancare sau investiții crypto sau poate chiar acțiuni. În eventualitatea unui atac cibernetic asupra unei companii unde aveți înregistrată adresa de e-mail principală, atacatorul deși va obține adresa principală de e-mail, posibilitatea să obțină adresa de e-mail cu conturile valoroase se diminuează semnificativ.
5. Nu folosiți aceeași parolă pe toate platformele pe care navigați, preferabil să aveți câte o parolă diferențiată pentru fiecare platformă pe care o folosiți, în special unde dețineți active.
6. Schimbați parolele cât de des(cel puțin lunar) și nu stocați în medii cu conexiune la internet parolele.
7. Evitați folosirea metodei SMS în MFA, apelați la o metodă mai eficientă, precum ceea a unei chei de securitate, unei parole unice pentru contul dumneavoastră pe care să o cunoașteți doar dumneavoastră și pe care să nu o țineți stocată într-o platformă conectată la internet, de preferat ar fi să o notați fizic intr-o agendă sau un instrument asemănător, ori folosirea unui spațiu de stocare extern.
8. Mențineți platformele desktop și mobile la ultimele actualizări. Furnizorii de servicii sunt la curent cu vulnerabilitățile cunoscute pe care le au în sistem, făcând eforturi pentru a le securiza în mod constant. Menținerea actualizărilor la zi vă va creste siguranța în mediul online.
9. Nu discutați public despre activele pe care le dețineți, în special, evitați să distribuiți informații în mediul online despre activele dumneavoastră.
10. Nu vă grăbiți să oferiți datele pe diferite platforme, sursele legitime nu vă vor cere parola sau alte date sensibile pentru a putea continua navigarea.
11. În general câștigul cel mai ușor este cel mai riscant, companiile pentru servicii crypto nu sunt cunoscute pentru recompense care vin peste noapte. Prin urmare la primirea unui eventual e-mail cu un câștig tentant, verificați informația online, dacă e-mailul este legitim, cu siguranță nu veți fi prima persoană care îl primește sau va exista o campanie anunțată de compania respectivă în acest sens.
12. Folosiți aplicații de detectare malware sau firewall care să filtreze activitățile malițioase care se îndreaptă împotriva dumneavoastră.
13. În cazul în care sunteți victima unui atac prezentat mai sus, apelați la platforma a căror date v-au fost compromise pentru prevenirea sau combaterea pe cât posibil a unui eveniment cibernetic.
14. Apelați la autoritățile competente în cazul în care sunteți victima unui atac cibernetic. De regulă o plângere formulată la Poliție poate să urmeze un circuit care, după primirea unui număr considerabil de plângeri cu același mod de operare, să ajungă în competența mai multor instituții pentru securitate națională.
15. Folosiți metoda notificării în prealabil, pe cât posibil a unui acces suspect în conturile de active pe care le dețineți. Aceeași recomandare este și în cazul tuturor transferurilor.
16. În eventualitatea în care sunteți victima unui atac cibernetic apelați la compania unde datele, împreună cu activele dumneavoastră sunt stocate și anunțați evenimentul. Este posibil sa nu fie un eveniment cunoscut, iar dumneavoastră să nu fiți singura victima, răspunsul cât mai rapid la incident poate diminua efectele negative ale unui eveniment cibernetic.
17. Verificați periodic activele dumneavoastră în vederea sesizării vreunui aspect suspect. Este posibil ca unii atacatori să nu sustragă sume mari, pentru a reduce șansele de-a fi prinși.
18. Efectuați o investigație online asupra platformelor de investiții pe care urmează să le folosiți pentru a vedea gradul de siguranță pe care acestea îl oferă, precum și modul în care au gestionat un incident din trecut, în cazul în care a avut loc.
19. Citiți cu atenție Termenele și Condițiile de pe platformele de investiții și informați-vă asupra modului în care datele dumneavoastră personale vor fi gestionate în timpul folosirii acestor platforme.
20. Nu oferiți datele dumneavoastră sensibile pe platforme ale căror intenții nu le cunoașteți sau pe platforme despre care până în acel moment nu există informații pe care să le puteți accesa.

Lista de recomandări poate continua însă ceea ce este important să rețineți este faptul că mediul online nu vine doar cu beneficii, ci și cu riscuri, iar dumneavoastră înainte de oricine trebuie să vă asigurați protecția necesară în fața acestor riscuri. Atacatorii vor fi mereu atrași ca un magnet de medile fructuoase și vor folosi mereu metode din ce în ce mai sofisticate pentru a-și atinge succesul în cadrul acestor medii. Este de datoria fiecăruia dintre noi să ne asigurăm securitatea cibernetică.

The post Portofele crypto golite de hackeri prin inginerii sociale first appeared on Hackout | Portalul Atacurilor Cibernetice din România.

Compania DIGI România este un furnizor important de serviici de internet , TV și telefonie mobilă, mulți dintre cetățenii României aleg să folosească serviciile oferite de DIGI România din diferite motive, clienții fiind un număr mare de cetățeni în toată țara.

Atacatorii folosesc imaginea companiei DIGI România pentru a lansa o campanie de phishing la nivelul României, victimele vizate în această campanie fiind clienții DIGI România.

Modul de operare al agresorilor cibernetici se concretizează printr-un e-mail aparent legitim, cu imaginea DIGI România. E-mailul începe cu emiterea unei facturi cu data de 1 Mai, un cod de client, seria și numărul facturii, precum și suma de plată aferentă facturii. Toate informațiile furnizate în e-mailul malițios sunt false, fiind doar o metodă prin care atacatorul încearcă să atragă victimele în capcană.

În continuare victimei i se indică un buton ”Plătește acum”, unde este redirecționată spre un site malițios. Prin introducerea datelor bancare se efectuează o plata falsă. În cele din urmă atacatorii sustrag datele cardului și le folosesc în scopurile lor maligne.

Cele mai dese întâlnite de adrese e-mail de pe care au fost trimise e-mailuri malițioase:

kevclark26@digiromania.eu
svmarco_ro27ssvnb@cordialsbb.com kevernehowell@digiromania.eu
svgeorgyloveadyssvnb@cordialsbb.com

• Victimelor acestor tipuri de atac li se recomandă să:
• Verifice dacă e-mailul a fost trimis de către compania DIGI România, luând exemplul de mai sus, și comparând cu adresele de e-mail de pe care ați primit anterior facturi.
• Să verifice codul de client înainte de efectuare plății fictive din e-mailul malițios
• Să verifice site-ul pe care au fost redirecționați, deobicei site-urile malițioase folosesc care au alt domeniu decât țara aparținătoare sau un domeniu dublat (de exemplu: www.digi.exemplu.it).
• Să verifice domeniul site-ului unde efectuează plata, fiind vorba de DIGI România, domeniul trebuie să fie .ro
• În cazul în care datele bancare au fost deja introduse, contactați de urgență banca la care dețineți contul și cardul aferent acestuia și cereți blocarea cardului.
• Înaintați o plângere la organele de poliție în cazul în care observați operațiuni neautorizate de dumneavoastră.
• Înlocuiți cardul compromis cu unul nou

Campania de phishing este în plină desfășurare, recomandăm clienților DIGI să de-a dovadă de vigilență online și să raporteze aceste incidente companiei DIGI România, organelor de poliție, precum și echipei Hackout prin formularele de raportare.

Poșta Romana este o alta companie, de data asta o companie de stat, a cărei imagine este folosită în campanii de phishing. Victimele primesc un SMS pe telefonul mobil prin care sunt notificați în legătură cu un presupus colet care nu a putut fi livrat. Victimelor li se oferă un link malițios unde sunt redirecționați, iar în schimbul unei sume modice de câțiva lei, coletul fals va fi livrat.

Pentru a plăti presupusa sumă în vederea livrării coletului fals, victimele își introduc datele bancare care sunt imediat sustrase de atacatori și folosite pentru a face tranzacții ilicite prin care atacatorul accesează sumele bancare ale victimelor și sustrag soldul contului. Menționăm aici link-urile și numerele de telefon malițioase cunoscute până în acest moment:

 

• • http://posta-ro-mana.jsfxzs.com/

• • http://posta-romana.bhnyo.com/

• • +60 18 373 0149

• • +60 11 3797 1893

Numerele de telefon au prefixul aferent țării Malaezia, iar link-ul care are domeniu .com este diferit față de linkul oficial http://posta-romana.ro. Ca să nu mai menționăm de acest dublaj observat în linkurile malițioase. Toate acestea sunt indicii prin care victimele pot detecta o încercare de phishing care îi vizează.

Adresăm un semnal de alarmă asupra utilizatorilor să rămână vigilenți și să raporteze prin formularele de raportare de pe Hackout.ro, având în vedere că atacurile de tip phishing sunt în creștere și metodele devin din ce în ce mai complexe, cu o veridicitate tot mai apropiată de imaginea reală pe care atacatorii o folosesc în atacurile lansate.

The post Imaginea DIGI Romania și Poșta Română folosite în campanii de phishing first appeared on Hackout | Portalul Atacurilor Cibernetice din România.

Conform Ministerului Educației atacul a venit din partea unei grupări de criminalitate informatică care în luna aprilie, în ziua de Paște, au atacat site-ul Ministerului Dezvoltării și au afișat mesaje anti guvernamentale, făcând apel la instituțiile abilitate în domeniul anti corupției să își desfășoare activitatea mai riguros. Totodată, în același atac cibernetic au cerut eliberarea fraților Tate pentru că ar fi nevinovați, ca la final să amenințe membrii Parlamentului României cu demascarea faptelor de corupție.

La nivelul României există această grupare de criminalitate informatică, care vizează instituțiile publice în căutare unei justiții sociale, care instigă la un comportament anarhist și amenință cu demascarea faptelor de corupție. În 2022 mai multe instituții printre care Ministerul Apărării, Poliția de Frontieră, CFR Călători, au fost vizate cu același tip de atac.

Conform instituțiilor atacate, hackerii nu vizează date sau informații prin care să creeze o breșă de securitate asupra utilizatorilor sau altor persoane care interacționează cu aceste site-uri. Se pare că lansează atacuri cibernetice prin care urmăresc oprirea activității online a țintei și afișarea de mesaje anti sistem. Instituțiile românești sunt rezervate în privința acestui grup de criminalitate informatică, informațiile legate de acesta fiind limitate, probabil din motive de securitate.

Grupul de criminalitate informatică urmărește o ideologie similară cu grupul de criminalitate informatică Anonymous, care lansează atacuri DDOS și paralizează online victimele vizate, lansând mesaje anarhiste și amenințând cu demascarea unor presupuse fapte ilicite. Hackerii ideologici sunt cunoscuți pentru acest mod de operare, urmărind îndeplinirea unei misiuni asumate colectiv. Membrii acționează în cooperare pentru atingerea scopurilor colective, lăsând la urmă câștigurile financiare ilicite, spre deosebire de atacatorii convenționali, aici putem enumera Lazarus Group. Lazarus Group este o grupare de criminalitate cibernetică de sorginte Nord Coreană și presupus condusă de guvernul local. Este suspectată pentru un număr mare de atacuri cibernetice care vizează instituții bancare din întreaga lume.

Cele două tipuri de grupări de criminalitate informatică enumerate se deosebesc prin moduri de operare și scopul campaniilor pe care le lansează, însă efectele asupra securității și intențiile maligne le face să fie asemănătoare, iar posibilele amenințări venite din partea acestor tipuri de atacatori sunt de luat în serios.

The post Site-ul Ministerului Educației edu.ro a fost victima unui atac cibernetic first appeared on Hackout | Portalul Atacurilor Cibernetice din România.