Atacul a fost lansat în luna Iulie a anului 2019 asupra Bulgaria NRA (National Revenue Agency), echivalentul ANAF în România. Acesta este unul dintre cele mai cuprinzătoare leak-uri de date de pe teritoriul Bulgariei, fiind afectate atât instituțiile de fiscalitate și finanțe ale statului bulgar cât și cetățenii acestuia. În acest atac au fost furate nume, date personale şi declaraţii fiscale ale unor persoane şi întreprinderi.
În centrul acestei anchete se află compania Tad Group, Kristian Boykov, fiind singura persoană acuzată până acum pentru implicarea în atacul cibernetic asupra Agenției Fiscale. Boykov, în vârstă de 20 de ani, a negat acuzațiile, fiind apoi eliberat, dar acesta primind interdicția de a părăsi țara.
Mai multe canale informative din Romania au scris despre această informație la data respectivă:
Sursa: adevarul.ro
Agenția Fiscală se confruntă cu o amendă de 20 de milioane de euro în urma breșei de securitate, despre care oficialii au declarat că a fost compromisă aproximativ 3% din baza de date a agenției. Scurgerea de informațiii include de asemenea fișele agenției europene anti-fraudă EUROFISC, care permite administrațiilor fiscale naționale să distribuie informații legate de activitățile ilegale și pentru combaterea fraudelor în materie de TVA.
Datele nearhivate ocupă un spațiu de aproximativ 11 GB, organizate în 57 de foldere ce conțin 1044 de fișiere cu extensia .csv .
Sursa datelor
Hacker-ul responsabil pentru această breșă a trimis mail-uri trusturilor de presă bulgare despre scopul atacurilor împreună cu leak-ul atașat, susținând că întregul leak are o dimensiune de aproximativ 21 GB și 110 foldere. Chiar și așa, cei 11 GB care au fost făcuți public pe forumul RaidForum conțin datele personale (nume, CNP, tranzacții bancare, informații despre pensii și conturi curente la diferite bănci, informații despre utilizatori ai unor site-uri de jocuri de noroc online etc.) ale aproximativ 5 milioane de cetățeni bulgari și nu numai.
Se vehiculează faptul că toate persoanele adulte din statul bulgar au fost afectate de către acest leak.
Mailul trimis de catre hacker trusturilor de presa din Bulgaria
Altă informație din spațiul public (cyberscoop.com) descrie autorul incidentului ca fiind un contractor al guvernului bulgar (Kristian Boykov, 20 de ani), specialist în securitate cibernetică implicat în testarea și auditul sistemelor informatice. Se presupune că acesta a exploatat o vulnerabilitate într-un serviciu de rambursare a TVA-ului pentru tranzacții externe, un serviciu rar folosit și neactualizat.
Cele 57 de foldere
Folderele sunt organizate pe instituții, aplicații sau servicii oferite de instituțiile respective, de exemplu VATREFUND, un serviciu folosit pentru deducerea de TVA.
Structura unui folder
Fișierele .csv din fiecare folder au numele unor tabele din baza de date a instituției respective sau a serviciului respectiv.
Cel mai probabil, hackerul a luat fiecare tabel în parte și le-a exportat în format CSV apoi le-a împartit pe aplicații/servicii folosind structura folderelor.
Ce ne propunem?
În acest articol ne propunem o analiză amănunțită a ceea ce reprezintă date de interes pentru organizațiile și persoanele fizice din România ce desfășoară sau au desfășurat activități comerciale/fiscale/sociale pe teritoriul Bulgariei în perioada 2007 – Iulie 2019 (perioada afectată de datele făcute publice). Aceste date pot reflecta breșe majore la nivelul societăților comerciale cu răspundere limitată (SRL), dar și la nivel personal, pentru cetățenii români.
Continutul
În total, fișierele conțin aproximativ 72,600 de înregistrări ce fac referire la tranzacțiile dintre numeroase firme românești ce se ocupă cu jocurile de noroc, dar și mail-urile angajaților acestora. Printre aceste înregistrări se regăsesc si firme mari de transporturi de pe teritoriul României.
Folderul AEOI
Acesta conține numeroase legături cu entitați fizice sau juridice, acestea aparținând teritoriului României, acestora findu-le publicate date personale, conturi, etc.
Dintre aceste date 13 persoane figureaza in sectorul de pensii.
Raport privind cantitatea de date ce pomenesc persoane fizice sau juridice din România
Circa 1480 de firme de pe teritoriul României au fost implicate în tranzacții, ce figurează în acest leak de pe teritoriul Bulgariei, acesta expunându-le atât identitatea cât și obiectul de activitate.
Distribuția datelor firmelor din România împărțite pe categorii
Folderul AEOI_DAC2:
Contine circa 3542 de nume de persoane, acestea fiind identificate cu codul de legatura RO: 191. De asemenea acest folder desfasoară numeroase date personale ale acestor români.
Folderul AEOI_DAC2_BG:
Contine aproximativ 9357 de adrese de email din România, precum și date personale a 7950 români în subdirectorul: AEOI_DAC2_COUNTRY_Message , 3883 persoane de naționalitate română în subdirectorul : _H.csv.
Folderul BACIS:
Conține informații cu privire la tranzacțiile a 1605 firme românești pe teritorul Bulgariei.
În total au fost identificate circa 181.563 adrese de Gmail, dintre care 10.863 de adrese aparțin persoanelor sau firmelor românești, 33.269 adrese de Yahoo, dintre care 1.848 adrese aparțin unor persoane sau firme de pe teritoriul Romaniei.
În ce procentaj au fost afectate persoane de cetățenie română prin acest leak: 8,5%
Bulgaria
Aceasta pe de altă parte a suferit o adevarată breșă de securitate: peste 1.300 de conturi guvernamentale și mailuri au fost publicate, alături de nume, adrese și chiar parole.
Marea majoritate a adreselor de mail aparțin domeniului nra.bg dar și a subdomeniilor aferente acestuia
Concluzie
În ciuda aparițiilor media ale acestui incident și a impactului asupra cetățenilor români, nu există dovezi care să ridice un semn de alarmă. Datele sunt în mare parte financiare, diferite sume ce reprezintă cotizații către bugete, contribuții către pensii, plăți TVA etc.
Asadar, această breșă de securitate afectează exclusiv funcționarii publici din Bulgaria și integritatea conturilor acestora precum și a câtorva firme ale căror nume sunt prezente în leak.
