Articole online, videoclipuri postate, postări din social media (facebook, twitter, tiktok, instagram etc)
Articole, postări social media, videoclipuri, campanii de dezinformare și fake news
Cum se propagă dezinformarea pe social media?
Informațiile false sau înșelătoare se răspândesc rapid pe platformele sociale, adesea folosind metode automate sau persoane care contribuie intenționat la răspândirea acestora.
Iată câteva dintre cele mai comune metode:
Ce sunt ?
Boții sunt conturi automate create pentru a imita comportamentul uman pe social media. Aceștia pot posta, comenta sau distribui informații în mod automat și rapid.
Cum funcționează:
Exemplu simplu:
Multe conturi automate distribuie simultan o știre falsă despre un candidat politic, pentru a crea impresia că știrea este adevărată și importantă.
Ce sunt ?
Trolul este o persoană reală care postează mesaje provocatoare, agresive sau controversate în mod intenționat pentru a stârni conflicte, emoții negative și a deranja utilizatorii reali.
Cum funcționează:
Exemplu simplu:
O persoană postează comentarii false și provocatoare despre un eveniment important (ex.: o catastrofă naturală), cauzând panică și certuri între utilizatori.
Ce sunt ?
Conturile false sunt profiluri create special pentru a părea autentice, dar care nu aparțin unei persoane reale sau imită pe altcineva. Acestea sunt folosite pentru manipulare sau răspândirea informațiilor false.
Cum funcționează:
Exemplu simplu:
Un cont fals, care pare al unui jurnalist, publică informații inventate despre o presupusă criză economică iminentă pentru a provoca panică.
Ce sunt ?
Viralizarea presupune distribuirea extrem de rapidă și masivă a unui conținut, adesea fără verificarea sursei sau adevărului acestuia, pe baza emoției pe care o generează.
Cum funcționează:
Exemplu simplu:
Un videoclip care susține fals că un produs popular cauzează cancer este distribuit rapid din frică și îngrijorare, chiar dacă informația este falsă.
Ce sunt ?
Camerele de ecou sunt medii online în care utilizatorii primesc în mod repetat același tip de informație (fie falsă sau exagerată), ceea ce întărește anumite convingeri fără a fi expuși unor păreri diferite sau verificării faptelor.
Cum funcționează:
Exemplu simplu:
Un grup de Facebook închis distribuie repetat informații false despre vaccinuri, iar membrii nu primesc niciodată opinii sau dovezi contrare.
Cum să recunoști metodele de propagare a dezinformării și ce fraze tipicie o să întâlnești
Dacă vrei să identifici ușor boți, troli sau conturi false, poți urmări câteva semne simple și clare:
Boții sunt conturi automate care par autentice, dar prezintă comportamente repetitive sau nenaturale:
Exemplu simplu:
10 conturi postează identic și simultan același comentariu despre un produs sau un politician.
Trolii sunt persoane reale care creează intenționat conflicte sau manipulează emoțional conversațiile:
Exemplu simplu:
Un utilizator postează constant mesaje provocatoare pentru a determina utilizatorii să reacționeze negativ și să genereze conflicte în comentarii.
Conturile false sunt profiluri care par autentice, dar sunt create pentru manipulare:
Exemplu simplu:
Un profil aparent nou, fără postări personale autentice, care promovează agresiv anumite știri false sau produse suspecte.
Când o informație devine virală rapid, dar e suspectă, caută următoarele semne:
Exemplu simplu:
O postare care afirmă că un produs alimentar popular este toxic, distribuită brusc și masiv, fără dovezi clare.
Camerele de ecou sunt grupuri închise care repetă constant aceleași mesaje:
Exemplu simplu:
Un grup care promovează constant ideea falsă că un vaccin ar fi periculos, fără a accepta discuții sau argumente bazate pe dovezi științifice.
Acestea sunt folosite pentru a atrage imediat atenția și pentru a genera emoții puternice:
Aceste fraze sunt concepute pentru a crea panică, îndoială sau suspiciune fără dovezi clare:
Aceste fraze sunt menite să influențeze părerile politice, adesea fără dovezi reale și clare:
Aceste fraze sugerează existența unor comploturi secrete, fără dovezi clare:
Trolii folosesc astfel de fraze pentru a provoca conflicte sau pentru a sabota discuțiile constructive:
Aceste expresii sunt folosite pentru a atrage clicuri, deseori fără ca articolul să ofere conținut real sau relevant:
1. Notează exact ce este greșit:
De exemplu: „Această știre despre vaccinuri este falsă și induce panică inutilă.”
2. Copiază link-ul direct al postării sau articolului suspect:
Ajută platforma să identifice rapid problema.
3. Folosește instrumentul de raportare al platformei:
Majoritatea rețelelor sociale (Facebook, Instagram, TikTok, Twitter) au opțiuni specifice de raportare a conținutului fals („Report” → „False Information” / „Dezinformare”).
4. Explică simplu și clar motivul raportării:
Exemplu: „Acest articol promovează o informație falsă care poate afecta sănătatea publică.”
5. Raportează și către surse externe, dacă este cazul:
Poți sesiza și platforme specializate în combaterea dezinformării.
Dacă ai găsit conținut fals sau care răspândește dezinformare, urmează pașii aceștia pentru o raportare eficientă:
Fake news, campanii de dezinformare, conturi false, postări, videoclipuri etc