Verifică website
Raportează
Raportează

Raportează Fake News și Dezinformare!

Dorești să raportezi o postare, un articol sau un video care reprezintă fake news sau o campanie de dezinformare?

prin email

[email protected]

prin formular

Raportează

Ce poți raporta?

Poți raporta lucruri precum

Articole online, videoclipuri postate, postări din social media (facebook, twitter, tiktok, instagram etc)

Fake news

Articole, postări social media, videoclipuri, campanii de dezinformare și fake news

Raportează

Informații utile

Dezinformare

Dezinformarea este răspândirea intenționată de informații false sau înșelătoare pentru a induce oamenii în eroare sau pentru a manipula opiniile, emoțiile sau comportamentele acestora.

Exemplu: Distribuirea unui mesaj fals care spune că anumite alimente pot vindeca miraculos boli grave, fără nicio dovadă reală.

Fake News (Știri false)

Fake news sunt articole sau postări care conțin informații complet inventate sau exagerate, prezentate ca fiind reale și verificate, cu scopul de a atrage atenția, de a genera emoție și a fi distribuite rapid în mediul online.

Exemplu: Postări virale care anunță în mod fals moartea unei celebrități sau evenimente care nu au avut loc, pentru a atrage clicuri și vizualizări.

Propagandă

Propaganda înseamnă distribuirea sistematică a unor informații părtinitoare sau înșelătoare pentru a influența opinia publică, având de obicei scopuri politice, economice sau ideologice clare. Ea urmărește să modeleze atitudinile și comportamentul oamenilor prin repetarea constantă a acelorași mesaje.

Exemplu: Distribuirea repetată de mesaje care promovează un partid politic prin exagerarea realizărilor sau prin denigrarea adversarilor politici, fără a oferi dovezi reale.

Teorii ale conspirației

Teoriile conspirației sunt interpretări nefondate ale unor evenimente, explicate prin presupuse comploturi secrete care implică guverne, organizații sau grupuri de interese, fără dovezi reale care să le susțină.

Exemplu: Postări care afirmă că tehnologia 5G este folosită pentru supravegherea populației sau cauzează boli, deși nu există dovezi științifice care să susțină aceste afirmații.

Manipulare emoțională

Manipularea emoțională presupune distribuirea unor mesaje concepute special pentru a provoca emoții puternice, precum frica, furia sau anxietatea, cu scopul de a determina oamenii să creadă și să răspândească rapid informații false sau distorsionate.

Exemplu: Distribuirea unor imagini șocante sau alarmiste însoțite de texte care induc panică în legătură cu pericole exagerate sau inexistente (ex.: un virus mortal inexistent sau catastrofe iminente fără dovezi).

Clickbait

Clickbait-ul reprezintă postări cu titluri sau imagini exagerate și senzaționaliste, menite să determine oamenii să dea clic și să acceseze conținutul, care adesea nu corespunde cu promisiunea făcută în titlu.

Exemplu: „Nu o să-ți vină să crezi ce a făcut această vedetă!”, iar articolul în realitate nu conține nimic șocant sau relevant.

Cum se propagă dezinformarea pe social media?

Informațiile false sau înșelătoare se răspândesc rapid pe platformele sociale, adesea folosind metode automate sau persoane care contribuie intenționat la răspândirea acestora.

Iată câteva dintre cele mai comune metode:

1. Rețele de boți (bots)

Ce sunt ?

Boții sunt conturi automate create pentru a imita comportamentul uman pe social media. Aceștia pot posta, comenta sau distribui informații în mod automat și rapid.

Cum funcționează:

  • Postează același mesaj în masă, în mod repetat.
  • Distribuie rapid postări false pentru a deveni virale.
  • Influențează algoritmul platformei pentru a amplifica vizibilitatea conținutului înșelător.

Exemplu simplu:

Multe conturi automate distribuie simultan o știre falsă despre un candidat politic, pentru a crea impresia că știrea este adevărată și importantă.

De reținut

2. Troli (trolls)

Ce sunt ?

Trolul este o persoană reală care postează mesaje provocatoare, agresive sau controversate în mod intenționat pentru a stârni conflicte, emoții negative și a deranja utilizatorii reali.

Cum funcționează:

  • Postează comentarii agresive sau controversate pentru a provoca certuri și a deturna discuțiile constructive.
  • Creează confuzie prin postarea intenționată de informații false, exagerate sau ofensatoare.
  • Încurajează oamenii să reacționeze emoțional, ceea ce duce la distribuirea rapidă a dezinformării.
  •  

Exemplu simplu:

O persoană postează comentarii false și provocatoare despre un eveniment important (ex.: o catastrofă naturală), cauzând panică și certuri între utilizatori.

De reținut

3. Conturi false (fake profiles)

Ce sunt ?

Conturile false sunt profiluri create special pentru a părea autentice, dar care nu aparțin unei persoane reale sau imită pe altcineva. Acestea sunt folosite pentru manipulare sau răspândirea informațiilor false.

Cum funcționează:

  • Postează informații false într-un mod aparent autentic pentru a păcăli utilizatorii.
  • Participă la discuții pentru a valida sau amplifica mesajele false.
  • Sunt utilizate pentru a influența opinia publică, promovând anumite puncte de vedere sau produse.

Exemplu simplu:

Un cont fals, care pare al unui jurnalist, publică informații inventate despre o presupusă criză economică iminentă pentru a provoca panică.

De reținut

4. Răspândirea virală (viralizare)

Ce sunt ?

Viralizarea presupune distribuirea extrem de rapidă și masivă a unui conținut, adesea fără verificarea sursei sau adevărului acestuia, pe baza emoției pe care o generează.

Cum funcționează:

  • Utilizează imagini șocante, texte emoționale sau subiecte sensibile care fac utilizatorii să distribuie rapid conținutul.
  • Platformele sociale favorizează acest tip de conținut deoarece generează interacțiune și atenție mare.

Exemplu simplu:

Un videoclip care susține fals că un produs popular cauzează cancer este distribuit rapid din frică și îngrijorare, chiar dacă informația este falsă.

De reținut

5. Camerele de ecou (echo chambers)

Ce sunt ?

Camerele de ecou sunt medii online în care utilizatorii primesc în mod repetat același tip de informație (fie falsă sau exagerată), ceea ce întărește anumite convingeri fără a fi expuși unor păreri diferite sau verificării faptelor.

Cum funcționează:

  • Grupuri închise sau comunități online care permit doar distribuirea unor mesaje similare, eliminând opiniile contrare.
  • Conduc utilizatorii să creadă că informația falsă este larg acceptată și reală.

Exemplu simplu:

Un grup de Facebook închis distribuie repetat informații false despre vaccinuri, iar membrii nu primesc niciodată opinii sau dovezi contrare.

Cum să recunoști metodele de propagare a dezinformării și ce fraze tipicie o să întâlnești

Dacă vrei să identifici ușor boți, troli sau conturi false, poți urmări câteva semne simple și clare:

1. Metode

Boții sunt conturi automate care par autentice, dar prezintă comportamente repetitive sau nenaturale:

  • Activitate excesivă și repetitivă
    Postează aceleași mesaje sau hashtag-uri frecvent și la intervale scurte.
  • Profile suspecte
    Profiluri fără poze reale, folosind imagini generice sau preluate din alte surse (verifică cu Google Images).
  • Lipsa interacțiunii autentice
    Nu au conversații reale și răspund deseori cu mesaje generice sau automate.
  • Activitate sincronizată
    Mai multe conturi postează același mesaj simultan, creând impresia unei opinii populare sau virale.

Exemplu simplu:
10 conturi postează identic și simultan același comentariu despre un produs sau un politician.

Trolii sunt persoane reale care creează intenționat conflicte sau manipulează emoțional conversațiile:

  • Comentarii provocatoare sau agresive
    Postează intenționat mesaje care jignesc, irită sau generează certuri.
  • Schimbări bruște de subiect
    Deturnează rapid discuțiile spre teme sensibile sau controversate.
  • Folosesc ironie sau sarcasm exagerat
    Deseori răspund ironic sau sarcastic, fără a oferi argumente clare.
  • Profiluri parțial anonime
    De obicei nu folosesc numele real sau imagini personale clare.

Exemplu simplu:
Un utilizator postează constant mesaje provocatoare pentru a determina utilizatorii să reacționeze negativ și să genereze conflicte în comentarii.

Conturile false sunt profiluri care par autentice, dar sunt create pentru manipulare:

  • Imagini furate sau nereale
    Poza de profil pare perfectă, prea profesională sau generică. Folosește o căutare inversă (Google Images) pentru a vedea dacă imaginea aparține altcuiva.
  • Activitate limitată sau suspectă
    Nu au multe interacțiuni personale, postări autentice sau interacțiuni sociale normale.
  • Listă suspectă de prieteni/followeri
    Adesea urmăresc multe persoane, dar au puțini urmăritori sau invers.
  • Date neclare sau contradictorii în profil
    Informații personale neclare, inexistente sau inconsistente (locații improbabile, educație falsă).

Exemplu simplu:
Un profil aparent nou, fără postări personale autentice, care promovează agresiv anumite știri false sau produse suspecte.

Când o informație devine virală rapid, dar e suspectă, caută următoarele semne:

  • Mesaje exagerat emoționale sau alarmiste
    Titluri panicarde sau exagerate, care fac apel puternic la emoții (frică, furie, revoltă).
  • Surse necunoscute sau suspecte
    Știri distribuite rapid fără să aibă surse clare și oficiale.
  • Distribuire masivă într-un interval foarte scurt
    Multe distribuiri simultane din conturi noi sau suspecte.

Exemplu simplu:
O postare care afirmă că un produs alimentar popular este toxic, distribuită brusc și masiv, fără dovezi clare.

Camerele de ecou sunt grupuri închise care repetă constant aceleași mesaje:

  • Lipsa diversității de opinii
    Toate comentariile confirmă aceeași idee fără argumente reale.
  • Blocarea opiniilor contrare
    Cei care încearcă să aducă argumente diferite sunt rapid eliminați sau blocați din grup.
  • Distribuirea aceleiași idei în mod obsesiv
    Repetarea exagerată a unor mesaje specifice, fără dovezi clare sau explicații obiective.

Exemplu simplu:
Un grup care promovează constant ideea falsă că un vaccin ar fi periculos, fără a accepta discuții sau argumente bazate pe dovezi științifice.

2. Fraze tipice

Acestea sunt folosite pentru a atrage imediat atenția și pentru a genera emoții puternice:

  • „ȘOCANT!”
  • „Senzațional!”
  • „Incredibil!”
  • „Nu o să-ți vină să crezi!”
  • „Urgent!”
  • „Secret!”
  • „Ascuns!”
  • „Catastrofal!”
  • „Adevărul pe care nimeni nu ți-l spune!”
  • „Pericol iminent!”
  • „Alertă maximă!”

Aceste fraze sunt concepute pentru a crea panică, îndoială sau suspiciune fără dovezi clare:

  • „Distribuie urgent înainte să fie șters!”
  • „Asta vor să ne ascundă!”
  • „Medicina tradițională nu vrea să știi asta!”
  • „Guvernul nu vrea să afli adevărul!”
  • „Mass-media ne minte mereu!”
  • „Adevărul ascuns despre vaccinuri!”
  • „Nimeni nu vorbește despre asta!”
  • „Doctorii sunt șocați de această descoperire!”
  • „Acest aliment banal te poate ucide!”

Aceste fraze sunt menite să influențeze părerile politice, adesea fără dovezi reale și clare:

  • „Singurul care poate salva țara este…”
  • „Dușmanii noștri vor să ne distrugă tradițiile!”
  • „Votați împotriva trădătorilor!”
  • „Ei vor să îți ia libertatea!”
  • „Este o conspirație împotriva poporului nostru!”
  • „Apără-ți țara înainte să fie prea târziu!”
  • „Uniți-vă împotriva invadatorilor!”

Aceste fraze sugerează existența unor comploturi secrete, fără dovezi clare:

  • „Elita mondială ascunde adevărul!”
  • „A fost totul planificat!”
  • „Este doar o conspirație globală!”
  • „În realitate, lucrurile stau altfel decât ni se spune!”
  • „Există interese ascunse!”
  • „Cine beneficiază de această situație?”
  • „Urmează planul secret al…”

Trolii folosesc astfel de fraze pentru a provoca conflicte sau pentru a sabota discuțiile constructive:

  • „Tu chiar crezi toate prostiile astea?”
  • „Toată lumea știe că asta e fals!”
  • „Te-au spălat pe creier!”
  • „Doar proștii mai cred asta!”
  • „Deschide ochii și află adevărul!”
  • „Nu mai fii o oaie!”

Aceste expresii sunt folosite pentru a atrage clicuri, deseori fără ca articolul să ofere conținut real sau relevant:

  • „10 lucruri pe care trebuie să le știi urgent!”
  • „Ultimul punct te va surprinde total!”
  • „Ce s-a întâmplat mai departe e uluitor!”
  • „Iată secretul pe care nimeni nu ți-l spune!”
  • „Vei regreta dacă nu citești asta acum!”

1. Notează exact ce este greșit:

De exemplu: „Această știre despre vaccinuri este falsă și induce panică inutilă.”

2. Copiază link-ul direct al postării sau articolului suspect:

Ajută platforma să identifice rapid problema.

3. Folosește instrumentul de raportare al platformei:

Majoritatea rețelelor sociale (Facebook, Instagram, TikTok, Twitter) au opțiuni specifice de raportare a conținutului fals („Report” → „False Information” / „Dezinformare”).

4. Explică simplu și clar motivul raportării:

Exemplu: „Acest articol promovează o informație falsă care poate afecta sănătatea publică.”

5. Raportează și către surse externe, dacă este cazul:

Poți sesiza și platforme specializate în combaterea dezinformării.

Cum raportezi corect dezinformarea sau conținutul fals?

Dacă ai găsit conținut fals sau care răspândește dezinformare, urmează pașii aceștia pentru o raportare eficientă:

Scurt checklist pentru a verifica rapid orice informație:

  • Sursa: Este o sursă cunoscută și de încredere?
  • Data: Este informația recentă sau recirculată?
  • Verificare rapidă: Apare informația și pe alte site-uri de știri mari?
  • Titluri: Titlul este exagerat sau alarmist?
  • Imagini: Sunt imaginile originale sau modificate?

Ia legătura cu noi!

Completează formularul

Raportează Fake News

Fake news, campanii de dezinformare, conturi false, postări, videoclipuri etc

Facebook Twitter Google-plus

Îți place securitate cibernetică?

Intră în comunitatea Hackout de pe Discord și inițiază discuții cu alți pasionați de cybersecurity. Aici postăm toate informațiile despre evenimente, CTFs, știri, joburi etc.

Alătură-te comunității!